Secrete.

miercuri, 31 august 2011

Varicele membrelor inferioare



March 28, 2011 · Posted in Patologie chirurgicala · 2 Comments 
Ce sunt varicele membrelor inferioare ?
Varicele sunt dilatari patologice permanente ale venelor superficiale ale membrelor inferioare.Venele membrelor inferioare sunt prevazute cu valve care au rolul de a impiedica refluxul sange datorita gravitatiei, asigurandu-se astfel circulatia sangelui dinspre periferie spre centru (spre inima).Incompetenta acestor valve determina alterarea functionarii acestor vene superficiale cu insuficienta venoasa si aparitia consecutiva a varicelor.

Cauzele aparitiei varicelor
Varicele apar mai frecvent la femei comparativ cu barbatii.Exista de asemenea factori favorizanti cum ar fi sarcina si factori agravanti ca cei ereditari, obezitatea sedentarismul, activitatea profesionala statica.Mult mai rar insuficienta venoasa superficiala este secundara unei anomalii a venelor profunde.
Simptomatologia si evolutia bolii varicoase
Existenta unei circulatii venoase alterate la nivelul gambelor si coapselor determina simptomatologie mai ales in ortostatism (in picioare).Dilatatiile varicoase inestetice pot fi mai mult sau mai putin importante, iar din punct de vedere al simptomelor pot apare: senzatia de durere si greutate la nivelul gambelor, furnicaturi,crampe nocturne,senzatie de arsura si roseata, edem (umflarea picioarelor) la nivelul gleznelor si moletului,coloratia inchisa a pielii.In stadiile mai avansate stagnarea sangelui in sistemul venos superficial poate antrena o atingere a tesutului cutanat responsabila de eczema, hipodermita sau ulcere varicoase de gamba.
In afara acestei evolutii trenante insuficienta venoasa superficiala (varicele) pot fi responsabile de : hemoragie la nivelul unei dilatatii varicoase importante (spontana sau ca urmare a unui traumatism) si tromboza venoasa superficiala(cheag de sange ce blocheaza o vena superficiala) cu posibila evolutie spre tromboza venoasa profunda sau embolie pulmonara.
Chirurgia varicelor
Scopul tratamentului chirurgical este inlaturarea venelor superficiale bolnave (varicelor) si astfel sa suprime efectul stagnarii (stazei) sangelui la nivelul membrelor inferioare.Suprimarea varicelor  amelioreaza circulatia venoasa la nivelul membrului inferior (venele profunde asigura perfect circulatia venoasa).
Modalitatile de realizare a actului operator
Interventia cel mai frecvent practicata poarta denumire de crosectomie – stripping.Venele cel mai frecvent responsabile de aparitia varicelor sunt in numar de doua pentru fiecare membru inferior :
-vena safena mare (safena interna) care incepe la nivelul fetei intene a gleznei, urca pe fata interna a gambei si coapsei si se termina aproape de pliul inghinal printr-o crosa care se varsa in sistemul venos profund.Pentru a indeparta aceasta vena este necesara o incizie de cativa cm aproape de pliul inghinal si o alta incizie mai mica pe fata interna a gleznei.
-vena safena mica (safena externa) incepe pe fata externa a gleznei urca pe fata posterioara a gambei si se termina la nivelul pliului de flexie a genunchiului printr-o crosa care se varsa in sistemul profund.Pentru a indeparta aceasta vena se practica doua miniincizii una in spatele genunchiului iar cealalta pe fata externa a gleznei.
Ramurile venoase care se varsa in cele doua vene descrise mai sus pot fi de asemenea responsabile de varice si vor fi indepartate prin flebectomie (microincizii cutanate prin care acestea sunt exteriorizate cu ajutorul unui croset).

Inaintea operatiei in afara analizelor uzuale este necesara o ecografie Doppler care sa vizualizeze sistemul venos profund, permeabilitatea acestuia, insuficienta ostiala, etc.De asemenea administrarea unui anticoagulant este necesara.
Oricare ar fi tehnica chirurgicala utilizata, gestul chirurgical va fi realizat la blocul operator sub anestezie.Spitalizarea va fi in functie de amploarea gestului si patologia asociata si in general nu depaseste 24 de ore.
Evolutia postoperatorie este in general simpla permitand reluarea activitatii normale dupa cateva zile.Administrarea de anticoagulant, tonice venoase si eventual antiinflamatorii sunt utile.De asemenea pacientul operat va beneficia de concediu medical.
Postoperator pot apare echimoze (frecvente , fara consecinte si cu disparitie rapida) si un anumit grad de inflamatie la nivelul zonelor de incizie (de asemenea cu recuperare rapida).Purtarea ciorapului elastic este necesara o perioada de timp.

Cancerul gastric

March 4, 2011 · Posted in Patologie chirurgicala · Comment 
Stomacul face parte din tubul digestiv, fiind un organ situat in abdomenul superior la stanga ficatului, avand  forma de sac (sau forma literei ‘’J’’) care continua esofagul in extremitatea superioara si se continua cu duodenul in cea inferioara .


Cancerul gastric are ca si punct de plecare  mucoasa gastrica (stratul cel mai intern al stomacului), si reprezinta una dintre cele mai frecvente localizari maligne.
Incidenta este mai crescuta la sexul masculin, iar virsta medie la care survine este de 50-70 de ani.
Catre sunt factorii de risc in aparitia cancerului gastric ?
Alimentatia
  • consumul de alimente afumate sau uscate
  • excesul de sare
  • consumul scazut de fibre vegetale
Fumatul, consumul de alcool
Infectia cu helicobacter pylori
Interventiile chirurgicale la nivelul stomacului in antecedente
Polipii gastrici
Ulcerul gastric
Gastrita atrofica
Sexul masculin si varsta inaintata
Antecedentele familiale




Care sunt principalele semne si simptome ?




Exista posibilitatea ca un cancer de stomac sa nu prezinte  nici un semn sau simptom in stadiile initiale, sau simptomatologie vaga pe care pacientul o poate ignora(simptomatologie nespecifica).
Cu timpul insa apre senzatia de satietate precoce, scadere ponderala, pierderea apetitului, arsuri gastrice, dureri in etajul abdominal superior, greturi, varsaturi,disfagie(dificultatea de a inghiti), tulburari ale tranzitului intestinal (diaree sau constipatie).
In staiile avansate pot apare ascita (acumularea de lichid in abdomen), icterul, hematemeza (pierderea de sange prin varsatura), melena (scaun negru ca pacura, lucios,cu miros de gudron-apare ca urmare a sangerarii tumorii gastrice, sange care trecand prin tubul digestiv este digerat si eliminat prin scaun ca melena), masa palpabila in regiunea epigastrica, etc.
Cum se pune diagnosticul de cancer gastric si care sunt investigatiile ?
In momentul in care pacientul se prezinta la medic cu o simptomatologie orientativa pentru un cancer digestiv medicul chirurg va recomanda o serie de analize si investigatii menite sa stabileasca starea actuala a pacientului, sa confere certitudinea unui cancer de stomac, sa stabileasca daca boala este intr-un stadiu incipient sau avansat  si sa adopte atitudinea terapeutica potrivita pentru fiecare caz in parte.
Bilantul initial presupune pe langa realizarea examenului fizic recoltarea analizelor de sange care pot arata o anemie (semn al pierderii de sange din tumora gastrica) markeri tumorali crescuti (CA 19-9, antigen carcinoembrionar), ecografia abdominala (poate arata lichidul de ascita sau metastazele hepatice in stadiile avansate) endoscopia digestiva superioara (vizualizeaza formatiunea tumorala gastrica si o biopsiaza –esantionul recoltat va fi analizat histopatologic si va stabili despre ce tip de cancer este vorba), tranzit baritat, etc. De asemenea se urmareste excluderea unor afectiuni ce pot avea manifestari asemanatoare –ulcerul gastric (durerea din cancerul gastric este mai intensa si nu cedeaza la tratamentul obisnuit pentru ulcer).
Bilantul de extensie : presupune realizarea unei tomografii computerizate examen imagistic care stabileste raporturile tumorii cu organele vecine si daca acestea au fost invadate sau nu (prin crestere in dimensiuni tumora poate invada splina, pancreasul, vezica biliara, colonul transvers), invazia ganglionilor limfatici regionali, aparitia metastazelor hepatice, ascitei, metastazelor ovariene la femei, metastazelor pulmonare etc ; de asemenea o ecoendoscopie poate fi realizata pentru a stabili gradul de intindere al tumorii la nivelul peretelui gastric.
Internat in sectia de chirurgie bolnavului i se vor corecta dezechilibrele biologice (anemia, dezechilibrele ionice). O patologie asociata va fi tratata prin consulturi realizate de medici de alte specialitati. Inaintea operatiei acesta va primi vizita medicului anestezist.
Care este tratamentul unui cancer gastric ?
Chirurgia si chimioterapia joaca rolul cel mai important.
In stadiile mai putin avansate chirurgia are viza radicala urmarind vindecarea bolnavului.
Tehnica chirurgicala presupune in functie de localizarea tumorii la nivel gastric indepartarea  stomacului partial sau in totalitate, impreuna cu teritoriul limfatic aferent (ganglionii invadati neoplazic). In locul stomacului  indepartat in totalitate va fi adusa din etajul abdominal inferior o ansa intestinala (jejun) care se va sutura de esofag cu sau fara crearea unui rezervor in ideea inlocuirii cavitatii gastrice (gastrectomie totala cu esojejunoanastomoza pe ansa intestinala in “Y” sau omega). Daca stomacul a fost indepartat partial atunci acelasi segment de intestin subtire va fi suturat la stomacul restant (gastrectomie subtotala cu gastrojejunoanastomoza) sau daca este posibil stomacul va fi suturat la duoden (gastroduodenoanastomoza) restabilindu-se astfel continuitatea digestiva. Chimioterapia va completa tratamentul chirurgical avand scopul de a distruge celulele tumorale ramase dupa gestul chirurgical prevenind astfel recidiva.

In stadiile avansate (metastaze hepatice, peritoneale, ascita) chimioterapia se aplica initial incercand sa converteasca bolnavul la un stadiu operabil. Chirurgia se practica in stadiile avansate in cazul sangerarilor care nu se opresc, in cazul aparitiei stenozelor cardiale ( pentru cancerele situate sus la nivel gastric  foarte aproape de esofag, caz in care bolnavul nu se poate alimenta)in cazul aparitiei icterului, sau ocluziei (prin invazie de colon transvers sau carcinomatoza peritoneala). Gestul chirurgical in aceste cazuri foarte avansate va scoate bolnavul din zona de risc vital in care se gaseste in asa fel incat acesta sa poata continua tratamentul oncologic.
Ce presupune urmarirea postoperatorie a bolnavului operat de cancer de stomac ?
Dupa externare bolnavul va trebui sa urmeze un regim alimentar prescris de chirurg, si sa evite efortul fizic o perioada de timp.
Controlul postoperator presupune realizarea periodica si la distanta de gestul chirurgical, a unor investigatii (analize de sange cu urmarirea valorii antigenului carcinoembrionar, endoscopie digestiva superioara, examen computer tomograf) in scopul depistarii unor eventuale recidive.

Cancerul de colon

February 23, 2011 · Posted in Patologie chirurgicala · Comment 
Colonul si rectul formeaza intestinul gros adica ultima parte a tubului digestiv.Alimentele sunt digerate in stomac si intestinul subtire, organismul extragand elementele nutritive necesare.Deseurile alimentare (substante inutilizabile pentru organism) sunt apoi transmise colonului sub forma lichida.Colonul absoarbe apa dina ceste deseuri rezultand materiile fecale, care trec apoi in rect eliminandu-se prin anus.
Colonul este situat in abdomen intre intestinul subtire si rect avand o lungime de circa 1.5m.El se imparte in 4 segmente :
  • colon drept sau colon ascendent situat in partea dreapta a abdomenului ;el incepe prin cec care leaga intestinul subtire de colon ,apoi se continua in sus pana la unirea cu colonul transvers ;
  • colonul transvers care traverseaza partea superioara a abdomenului legand colonul drept de cel stang ;
  • colonul stang sau descendent situat in partea stanga a abdomenului de la nivelul colonului transvers la cel sigmoid ;
  • colonul sigmoid este ultima parte a colonului legand colonul stang de rect.

Colon si rect
Un cancer de colon se poate dezvolta in orice segment colonic.Totusi in aproape jumatate din cazuri atinge colonul sigmoid.
Peretele colonului este alcatuit din patru straturi :
  • mucoasa: stratul cel mai intern
  • submucoasa
  • musculoasa
  • seroasa: stratul cel mai extern
Cancerul de colon apare cel mai adesea la nivelul mucoasei si se intinde apoi la celelalte straturi ale colonului ajungand sa le depaseasca si sa invadeze organe vecine din abdomen. Tumora este o masa mai mult sau mai putin voluminoasa datorata unei multiplicari anormale a celulelor. O tumora colonica poate fi benigna (non canceroasa), sau maligna (canceroasa). Tumorile maligne au conturul rau delimitat.Celulele canceroase pe care le contin prezinta diverse anomalii fata de celulele normale (forma si dimensiune diferite, contururi neregulate).Aceste tumori maligne au o crestere rapida si tendinta de a invada organe vecine; ele pot genera metastaze: celule canceroase care scapa din tumora primara si pe cale sanguina colonizeaza un alt organ (ficat, plaman in cazul cancerului de colon) unde formeaza noi tumori, secundare-metastaze.

Gratie examenului microscopic al unui esantion de tumora putem stabili daca aceasta este canceroasa sau nu (examen anatomopatologic). Din punct de vedere anatomopatologic majoritatea cancerelor colonice si rectale sunt adenocarcinoame (se dezvolta din glande care tapeteaza statul intern al peretelui colic si rectal ). Exista si alte tipuri de tumori maligne la acest nivel dar mult mai putin frecvente (sarcoame, limfoame, tumori carcinoide).
Care sunt principalele simptome ale unei tumori de colon ?
  • Modificarile tranzitului –diareea sau constipatia, emisiile de sange rosu sau mucus dupa scaun;
  • Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;
  • Disconfortul abdominal persistent – crampe, balonari sau durere;
  • Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie;
  • Scaderea imporatnta in greutate fara o cauza clara, lipsa apetitului, oboseala;
In stadiile de inceput ale bolii, pacientii nu prezinta simptomatologie sau simptomele sunt sterse. Cand acestea apar, depind foarte mult de marimea tumorii si localizarea sa la nivelul colonului..
In stadille avansate pacientul se poate prezenta in urgenta cu ocluzie intestinala (intreruperea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze, varsaturi, meteorism abdominal accentuat, stare generala alterata), peritonita prin perforatie colonica, rectoragii grave.
Care sunt factorii care predispun la aparitia  cancerului de colon ?
  • Varsta peste 50 de ani. Poate apare si la tineri, dar aceste cazuri sunt mai rare si cu agresivitate particulara;
  • Istoricul personal  si familial de cancer colorectal sau polipoza colonica. Persoanele care au polipi colonici, care au avut un cancer de colon sau ruda de gradul I cu aceasta afectiune au un risc mai ridicat ;
  • Afectiunile intestinale inflamatorii: boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica;
  • Sindroamele genetice precanceroase. Astfel de afectiuni sunt polipoza familiala si sindromul Lynch (cancerul colonic ereditar nonpolipozic);
  • Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi. Consumul de carne rosie predispune la aparitia cancerului colonic;
  • Sedentarismul, obezitatea, fumatul si consumul de alcool.
Diagnosticul cancerului colonic
Are mai multe obiective :
  • sa confirme prezenta unui cancer
  • sa identifice tipul histopatologic al acestuia
  • sa stabileasca unde anume a aparut la nivelul colonului
  • sa determine stadiul acestuia cu prezenta sau nu a metastazelor
  • sa elaboreze un plan de tratament adaptat fiecarui caz in parte
Bilantul initial presupune pe langa examenul clinic general, recoltarea analizelor de sange (pot arata prezenta unei anemii din cauza sangerarilor din tumora, sau antigen carcinoembrionar cu valori crescute) examen colonoscopic (cu vizualizarea tumorii colonice si recoltarea unui fragment din aceasta pentru examenul histopatologic).
Bilantul de extensie presupune realizarea unor investigatii ce completeaza diagnosticul si verifica extensia cancerului (adenopatii, metastaze).In cadrul bilantului de extensie intra investigatii ca radiografia pulmonara si abdominala pe gol, examenul computer tomograf abdominal si toracic.
Cum se trateaza cancerul colonic?
Exista mai multe metode de tratament care se completeaza reciproc (chirurgia, tratamentul chimioterapic, radioterapia).
Chirurgia are rolul cel mai important, restul fiind tratamente complementare, ajutatoare care pot converti un pacient initial inoperabil in unul operabil.Chirurgia rezolva si unele complicatii majore ale cancerului colorectal (ca ocluzia intestinala sau perforatia).
Exista insa din pacate, cazuri in stadii foarte avansate in care tratamentul oncologic are un rol primordial, chirurgia trecand in planul doi si fiind aplicata doar  in cazul aparitiei complicatiilor.
Cum se realizeaza tratamentul chirurgical ?
Bolnavul va fi pregatit inaintea interventiei, se va asigura vacuitatea colonului, reechilibrarea bolnavului si diverse consulturi in functie de patologia asociata.
Interventia ca atare presupune indepartarea segmentului de colon purtator al tumorii, si a teritoriului limfatic (ganglionilor) aferenti cu restabilirea continuitatii digestive prin anastomoza manuala sau sutura mecanica (stapler).Se pot realiza in functie de localizarea tumorii diverse tipuri de colectomii (hemicolectomie dreapta sau stanga, transversectomie, colectomii segmentare,etc.) pe cale deschisa, clasica  sau laparoscopica.Exista situatii in care este necesara realizarea unui anus contra naturii (colostomie- scoaterea unui segment de colon la piele):in cazurile prezentate cu ocluzie, perforatie, pentru protejarea unei suturi..
Dupa operatie un tratament oncologic (chimioterapie) poate fi necesar.

Anastomoza ileotransverso laterolaterala mecanica


Anastomoza colorectala mecanica


Ce presupune urmarirea postoperatorie a bolnavului operat de cancer de colon ?
Initial, imediat dupa externare bolnavul va trebui sa urmeze un regim alimentar pentru o perioada.Controlul  prin colonoscopie a cadrului colonic la intervale de timp bine stabilite, cat si dozarea antigenului carcinoembrionar (CEA) si realizarea unui examen computer tomograf de control ar trebui realizate pentru fiecare pacient operat.
Cancerul de colon poate fi depistat precoce ?
Orice tulburare a tranzitului intestinal, orice sangerare  in timpul sau dupa scaun, ar trebui sa va ingrijoreze si sa va determine sa realizati o colonoscopie (astfel polipii colonici de exemplu, care se pot transforma malign pot fi biopsiati si analizati histopatologic).Exista de asemenea teste de screening care studiaza prezenta sangerarilor oculte (nevizualizate) in scaun.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.